marți, 24 martie 2009

Parintele Seraphim Rose

Cei ce sunt crescuţi încă de mici în Ortodoxie au răbdare, dar le lipseşte râvna. Convertiţii au râvnă, dar le lipseşte răbdarea. Ideal este să avem râvnă temperată de răbdare. De aceea trebuie să ne lăsăm ocârmuiţi de Sfinţii Părinţi, care sunt cugetul Bisericii

LA ACEASTA MINUNE AM ASISTAT SI EU NEVREDNICUL!!!



La 12 ani de la trecerea la Domnul a lui Virgil Maxim -

Joi, 19 martie 2009, ora 22.00, la Teatrul Luceafărul din Iaşi a avut loc conferinţa „Noul Babel european şi prigoana împotriva creştinilor”, susţinută de ieroschimonahul Hrisostom Manolescu şi scriitorul Danion Vasile. Sala – de 500 de locuri – a fost arhiplină, mulţi stând în picioare. S-a vorbit despre direcţiile în care Uniunea Europeană prigoneşte credinţa ortodoxă (cerând intrarea femeilor în Sfântul Munte Athos, scoaterea orelor de religie din şcoli, promovarea ecumenismului prin controversata Chartă ecumenică, adoptarea legislaţiei privitoare la drepturile homosexualilor, dezincriminarea incestului, introducerea actelor biometrice cu microcip). Spre sfârşitul conferinţei s-a făcut referire la cinstirea mărturisitorilor ortodocşi anticomunişti, modele de rezistenţă creştină pentru vremurile noastre.

După conferinţă, credincioşii s-au putut închina la moaştele unor mărturisitori ortodocşi din temniţa Aiudului, aflate într-o răcliţă adusă de Danion Vasile (au putut săruta o parte din craniul unui mărturisitor, dăruită de părintele Justin Pârvu. Sub această părticică se află şi părticele din moaştele altor patru mărturisitori, trei dintre acestea fiind primite de la Aiud de părintele Serafim de la Mănăstirea Căşiel).

La 10-15 minute după ce mulţimea de credincioşi a început să se închine la sfintele moaşte, s-a întâmplat o minune: părintele Hrisostom, care ţinea răcliţa în mână, a observat următoarele: „Înclinând puţin răcliţa, am simţit un lichid uleios curgându-mi pe degete. Concomitent am simţit o puternică mireasmă, ca mai apoi, privind la osemintele din răcliţă, să constatat că deasupra moaştelor se afla o impresionantă cantitate de mir, circa două trei linguriţe. Surprins peste fire, le-am arătat credincioşilor racla cu mir. Unii dintre cei care sărutaseră deja moaştele s-au întors uimiţi, mărturisind că, cu puţin timp înainte, în raclă sfintele moaşte se aflau uscate. Pe dată creştinii s-au strâns în jurul răcliţei, din care se vedea cum izvorăşte mirul. Mulţi dintre cei de faţă au fotografiat sau filmat racla cu mirul.”

Ca semn de mulţumire pentru milostivirea arătată de Dumnezeu prin sfinţii Săi, poporul a cerut să se facă o rugăciune către sfinţii închisorilor. Părintele Hrisostom a citit Acatistul Noului Mărturisitor Valeriu Gafencu şi Rugăciunea de proslăvire a noilor mărturisitori. În timp ce creştinii se rugau, din raclă, o dată cu înmulţirea mirului s-au răspândit valuri de mireasmă, fapt simţit de mulţi dintre cei de faţă, fără a se fi consultat între ei. Anunţăm pe cei sceptici că mirosul emanat de mirul osemintelor întrecea ca intensitate şi ca obişnuitul miros al mirului de la pangare. Danion Vasile a spus: „Mi se pare că e mai mir decât mirul obişnuit, mirosul era de mir dar şi de altceva, mai profund…” „E chiar greu de spus cum era mirosul, era nepământesc. Nimic n-ar fi de ajuns pentru a descrie mirosul, e greu de exprimat în cuvinte. Mireasma era îmbătătoare”, a spus o credincioasă.

Câteva zeci de credincioşi, rămaşi până după ora 23.00, când s-a terminat citirea acatistului, au ţinut să întărească prin semnătură – pe liste făcute ad-hoc – cele petrecute. La sfârşit au venit să se închine la această slăvită minune doi părinţi cunoscuţi ai vremii noastre – ieroschimonahul Ioan de la Rarău şi părintele Mihail Popescu de la Piatra Neamţ, împreună cu un grup de credincioşi veniţi de la altă conferinţă. Ei au fost impresionaţi de cele întâmplate, închinându-se cu multă evlavie.

Credem că această minune vine în sprijinul canonizării sfinţilor din închisori şi al rezistenţei împotriva apostaziei şi desfrâului promovat de Uniunea Europeană, dovedindu-se un argument care spulberă îndoielile privitoare la sfinţenia mărturisitori

luni, 23 martie 2009

Hotararea Sf. Sinod referitoare la documentele biometrice nu ii linisteste pe ortodocsi

In urma unui sondaj online la care au participat 1151 de vizitatori ai site-urilor ortodoxmedia.com si credo.ro, 86% din votanti se arata nelinistiti cu privide la hotararea Sf. Sinod cu privire la documentele biometrice.

Sondajul s-a tinut in perioada 27 Februarie - 15 Martie si a fost gazduit de buzzdash.com - lider in sondaje online.

Hotararea Sf. Sinod referitoare la documentele biometrice nu ii linisteste pe ortodocsi

miercuri, 18 martie 2009

Noul Cod Penal, garant al imoralităţii

Noul Cod Penal, a cărui elaborare a fost începută de Monica Macovei, a fost finalizat şi aprobat de Guvern la 25 februarie 2009. Nici bine nu fost aprobat şi lansat cu surle şi trâmbiţe ca o nouă reformă de succes a cabinetului Emil Boc, şi lacunele sale au “transpirat” în presă. Iar cele mai flagrante două modificări ale noului cod penal sunt neincriminarea prostituţiei şi a incestului.

Astfel, incestul este pedepsit doar dacă este rezultatul unei agresiunui sexuale (articol. 216), pe motivul că violul incestual “absoarbe incestul, punând astfel capăt incertitudinilor din practica judiciară cu privire la acest aspect”. Cu alte cuvinte, dacă copilul/sora/fratele abuzat sexual are mai mult de 15 ani şi nu reclamă actul incestuos ca pe un viol, acesta nu va fi pedepsit niciodată. Nu puţine au fost cazurile când victimele au fost violate ani la rând de către taţii incestuoşi, pentru ca fapta să fie descoperită şi reclamată doar prin intervenţia unor rude apropiate. Rezultatul noului cod penal va fi împuţinarea acestor cazuri, deoarece face ca această faptă să fie mult mai greu de incriminat. Rănile psihice care sunt cauzate de aceste violuri repetate duc de multe ori la dezvoltarea sindromului “Stockholm”, în care victima devine apropiată de agresor, protejându-l pe acesta. Prin urmare, nu va face o plângere de viol şi descoperirea actului nu va garanta acuzarea agresorului, dacă victima pervertită moral şi alterată psihic nu va depune plângere.

Un alt aspect al noului cod penal este lipsa incriminării prostituţiei. Chiar dacă simpla omitere a acestei infracţiuni din cod nu implică prea multe, pe moment, ne putem aştepta la introducerea “prestatorului de servicii sexuale” în nomenclatorul de meserii şi chiar impozitarea acestei practici, după modelul unor state europene. Susţinători ai legalizării prostituţiei au fost chiar Cristian David şi Vasile Blaga, ambii foşti miniştrii ai Internelor. Prim ministrul României, dl. Emil Boc, a declarat după votarea de către Guvernul său a noului cod că legalizarea prostituţiei în România nu ar fi oportună. O declaraţie tardivă, însă…

Mulţi români se declară susţinători ai legalizării prostituţiei, relevând colapsul moral al naţiunii române. Dacă unii sunt exaltaţi de această nouă oportunitate, declarându-şi public susţinerea acestei practici cu o înverşunare soră cu frustrarea, alţii abordează argumente de tip medical şi social: “fetiţele” vor fi mai curate, proxeneţii vor deveni oameni de afaceri, lumea le va considera pe prostituate “meseriaşe” şi nu curve. Ne putem aştepta ca apelativul “curvă” să nu fie unul injurios, el desemnând o meserie şi îl vot putea adresa oricui, chiar şi dnei. Monica Macovei, care a participat la revizuirea codului penal. În schimb, aceste argumente sunt demontate fără drept de apel în practică. Ţări ca Germania, Olanda şi Franţa, unde prostituţia este legală, nu mai pot controla fenomenul prostituţiei, bordelurile fiind controlate în continuare de proxeneţi periculoşi din reţele de interlopi albanezi şi ruşi. Fetele sunt, cel mai adesea, răpite din Ucraina, Rusia şi alte ţări est-europene. Controalele medicale obligatorii nu au domolit răspândirea bolilor venerice şi abuzurile din partea clienţilor sunt la ordinea zilei.

În acest sens un studiu făcut pe o serie de ţări în care prostituţia este legală (Turcia, SUA, Zambia, Africa de Sud, Thailanda) a relevat un procent de 81% dintre respondente care au mărturisit că au fost ameninţate fizic în prostituţie, 73% au fost atacate fizic, iar 68% au fost ameninţate cu o armă. Cu alte cuvinte, dintr-un fenomel marginal şi promiscuu, s-a ajuns la un fenomen de masă, dar la fel de promiscuu. Singurul avantaj este impozitul pe sex care mai aduce bani la buget.

Am să închei cu un fapt real, care arată cât de disfuncţională este introducerea legală a “curvăsăriei” în societate. În urmă cu câţiva ani, Daily Telegraph relata cazul unei profesoare din Germania, care a rămas fără un loc de muncă şi a apelat la biroul de şomaj. Funcţionarii au trimis-o la un bordel, pentru că aveau disponibil posturi de “sex workers”, adică de prostituate. Deoarece tânăra nemţoaică a refuzat acest interviu, i-a fost retras ajutorul de şomaj şi dreptul la pensie. Ceea ce le doresc şi eu mamelor, fiicelor şi surorilor celor care au realizat acest nou cod penal…

Părintele Iustin Pârvu: "Adevărul ne face liberi, nu ne pune cip"

Pr. Iustin Parvu Apelul acesta pe care l-am făcut eu împotriva cipurilor biometrice, şi care a fost atât de controversat, nu l-am făcut ca să înspăimânt pe nimeni, n-am vrut să îngrozesc pe nimeni. N-am vrut să terorizez mintea nici a bogatului, nici a săracului, nici a înţeleptului şi nici a neştiutorului. Ci am vrut să amintesc acestui popor de unde a plecat, că în venele lui curge un sânge românesc şi curat ortodox, care nu poate să îngenuncheze în faţa cotropitorilor nu numai ai trupului acestui pământ, ci prin dictatura aceasta a tehnicii ei ne cotropesc sufletele noastre, asupra cărora nu au nici un drept. M-am adresat către cei care nu şi-au stins cu desăvârşire flacăra credinţei din inimile lor. Cu multă durere sufletească spun, şi îmi cer scuze că trebuie să fac această observaţie, prin care nu incriminez şi nu învinuiesc pe nimeni – dar mă doare sufletul să văd atâta nepăsare şi ignoranţă din partea elitelor acestui neam, din partea oamenilor de cultură, laici sau clerici, care prin tăcerea lor săvârşesc o lepădare de Biserică şi de neamul în care s-au născut. Simplul creştin ortodox parcă este mai atent la aceste greutăţi, participă mai cu durere decât participă preotul lui, stând în afara tuturor acestor conflicte, nepăsători faţă de oaia care este sfâşiată în ogor şi stau la distanţă şi se uită cum o devorează lupii. Cu multă durere am sesizat că cei mai mulţi dintre părinţii noştri parohieni nu au luat o măsură, măcar câtuşi de puţin să facă cunoscute nişte momente grele în istoria creştinismului şi a omenirii, pe care creştinul nostru le-a sesizat mai repede.

Adevăratul om de cultură şi de elită iese în faţă şi acela strigă şi răcneşte cu toate forţele lui şi apără valorile pe care el le-a construit şi pe care el le trăieşte. Pentru că dacă ar fi tăcut tot aşa, de pildă un Eminescu, ar fi tăcut Radu Gyr, un Nichifor Crainic, sau oameni de mai mică talie – ’apăi am fi fost de mult prăbuşiţi. Dar aceşti oameni, ca nişte mici apostoli, am putea spune, au fost mereu prezenţi şi au strigat şi s-au opus la toate metodele de întunecare a fiinţei noastre ortodoxe… Iar această problemă nu este una oarecare, după mine este cea mai grea problemă a omenirii şi a creştinătăţii. Dar acum la noi, se simte foarte jenat un domn ziarist, se simte jenat un istoric, un om de literatură sau ştiinţă… ca să susţină o temă cu ordin religios şi să înfrunte vreo primejdie. Nu! Nu cumva să fie deranjat!

Nici tăcerea sihaştrilor nu este scuzabilă. Monahul, preotul care socoteşte că face o misiune în cadrul Bisericii, dar nu participă direct la aceste adevăruri, la aceste atacuri şi primejdii în care ne găsim – nu este monah, nu este preot. Dacă nu simte să participe direct şi să-şi asume răspunderea ca un mic misionar al vremurilor, în zadar este toată rugăciunea lui. Tăcerea în faţa acestor pericole este o lepădare a noastră de adevăr. Pentru că ne înrobim şi ieşim din libertatea Adevărului. Adevărul ne face liberi, nu ne pune cip. Aceasta este dovada că societatea în care trăim este una a minciunii, potrivnică Evangheliei. Libertatea Evanghelie lui Hristos în faţa acestei lumi este un pericol terorist.

Tăcerea noastră înseamnă sclavie şi îngroparea Ortodoxiei. Oamenii noştri de elită, prin tăcerea lor nu fac decât să construiască sicriul ortodoxiei pe care i-l pregăteşte stăpânirea acestei lumi.

Cât pentru păstorii noştri duhovniceşti, atâta le spun: Oare sarea se va strica şi nu va mai săra?

Cuvântul Pr. Iustin către senatorii României

pr-iustin

Domnilor senatori,

cu multă părere de rău pentru că din pricina neputinţelor trupeşti nu mă găsesc în mijlocul onoratului Senat al României, îmi exprim de aici, din chilia mea din Mănăstirea Petru Vodă, către domniile voastre frământările şi controversele care preocupă societatea noastră creştin-ortodoxă şi la care am contribuit în mare parte.

Domnilor senatori,

rugându-vă să mă iertaţi, găsesc de cuviinţă să vă adresez sentimentele mele de ortodox român şi mărturisitor: ne găsim în faţa unor stări de lucruri cu totul neobişnuite. Nu e vorba de o problemă financiară, economică sau teritorială, ci este vorba despre ducerea unei naţiuni spre pierzanie, este vorba despre un act care are urmări asupra copiilor şi nepoţilor noştri. Poporul nostru a fost un popor cinstit, care nu a vătămat şi nici nu a atacat alt popor în istorie. Noi, şi eu personal, nu suntem împotriva cipurilor şi a sistemelor biometrice - să facă cine ce crede în ţara lui. Însă pentru noi, pe lîngă Constituţia oficială, avem o Constituţie care se bazează pe conştiinţa Ortodoxiei, o Constituţie mai presus de om.

Noi nu avem nevoie de sisteme de control - de acte de identitate electronice, de cărţi de identitate, de carnete de conducere electronice, ş.a.m.d. Controlul nostru este Adevărul şi Dreptatea cu care ne-am născut din liberul arbitru cu care ne-a creat bunul Dumnezeu. Cine vrea poate să-şi construiască viaţa cum doreşte: să-şi pună fluturi în vârful nasului, bicicletă la ureche sau să strige pe străzile Bucureştiului: “Vrem incest! Vrem uciderea pruncilor! Vrem homosexualitate! Vrem să avem cipuri!”. Noi credem că fiecare poate să-şi păstreze conştiinţa fără să atace caracterul neamului românesc.

Domnilor senatori,

dumneavostră reprezentaţi ţara şi neamul - trecutul, prezentul şi viitorul. Domniile voastre trebuie să vă orientaţi spre cei care au stat înainte pe locurile pe care staţi acum: spre Ştefan cel Mare şi Sfânt, spre Matei Basarab, spre Vasile Lupu, spre Mihai Viteazul, spre Vlad Ţepeş.

Domnilor senatori,

dacă nu se ia o hotărâre conform vederilor şi aspiraţiilor noastre româneşti şi ortodoxe, vom avea de suferit nu numai aici şi acum, ci şi dincolo în veşnicie. Domniile voastre reprezentaţi Ortodoxia şi neamul nostru; ca urmare, ştim că nu vă este uşor a delibera propuneri şi decizii care să vatăme viitorul copiilor noştri.

Noi ne rugăm cu toţii în mănăstiri pentru sănătatea, liniştea şi bunăstarea familiilor voastre. Ne rugăm ca Dumnezeu să vă lumineze inimile şi minţile în acest moment crucial. Noi ne rugăm ca tot darul desăvîrşit, de sus, să fie de le Părintele Luminii.

Dumnezeu să vă binecvânteze şi să vă lumineze în Hristos Domnul nostru.

Amin!

Părintele Ieroschimonah,

Iustin Părvu,

stareţul Mănăstirii Petru Vodă

15 martie 2009

CUM SE TINE POSTUL MARE?

Sfântul si Marele Post care se mai numeste si postul patruzecimii, Păresimile, Postul Pastilor, este rânduit pentru curătirea sufletului prin ajunare, rugăciune, milostenie, spovedanie si împărtăsirea cu Sfintele Taine. El închipuieste postul cel de patruzeci de zile al Mântuitorului. Tine sapte săptămâni. Stă în legătură cu Pastile, sărbătoare cu dată schimbătoare. De aceea, începutul acestui post este arătat în calendarul fiecărui an.

În acest post nu mâncăm : carne , ouă , brânză . De asemenea postim de peste, vin si untdelemn . Mâncăm deci numai bucate fără unsoare (ULEI) , legume si poame.

MÂNCĂM UNTDELEMN SI DEZLEGĂM LA VIN : Sâmbăta si Duminica , în ziua de 24 Februarie aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul , la 9 Martie Sfintii 40 de Mucenici, la Buna-Vestire , când aceasta cade în ziua de Joia-Mare sau în Vinerea ori Sâmbăta din Săptămâna Patimilor.

MÂNCĂM PESTE : Buna-Vestire - 25 Martie si în Dumininica Floriilor.

Cu deosebită evlavie se cuvine să postim în săptămâna de la începutul Postului Mare si în săptămâna Patimilor.

Astfel, în săptămâna de la începutul Marelui Post : Luni si Marti se mănâncă numai o dată pe zi - seara - pâine si apă. Iar în săptămâna Patimilor, în afară de Joi când facem două mese se mănâncă la fel, Vineri si Sâmbătă e post desăvârsit.

Bolnavii au voie să mănânce bucate cu untdelemn si să bea vin în Postul Mare.

pasapoartele biometrice


Dupa parerea mea ne aflam in vremurile in care singura cale de mantuire este mucenicia.
De-abia acuma este momentul sa marturisim cu propiria noastra viata.pana acum ar fi fost o risipa de energie. Din pacate noi nu avem tineret ortodox la fel de riguros ca cel al grecilor,al nostru este mai evlavios,ce-i drept,dar si mai si mai lipsit de vlaga si de reactie. Se stie ca foarte bine cat de curajos au reactioenat grecii dar si sarbii,cand au protestat impotriva acestor cipuri si a sistemului insemnarii si controlului total al identitatii. Va cer asadar in numele Mantuitorului Iisus Hristos ,Care a spus “Orcine va marturisi pentru Mine inaintea oamenilor,marturisi-voi si Eu pentru el inaintea Tatalui Meu ,Care este in ceruri . iar de cel ce se va lepada de Mine inaintea oamenilor si Eu Ma voi lepada de el inaintea Tatalui Meu,Care este in ceruri”.(Matei 11:32-33),sa cereti autoritatilor romane sa abroge legile care permit indosarierea si urmarirea electronica a crestinilor ,renuntarea la libertatea cu care ne-am nascut. Acum e timpul jertfei. Prin vorbarie si prin conferinte nu mai facem nimic. Fiecare este dator sa-si mantuiasca sufletul. Fiecare sa se intereseza si sa vada ca ne aflam in fata unui moment de cumpana in care ai de ales:sa-ti pierzi sufletul sau sa-ti salvezi sulfetul. Cel care nu s-a interesat pana acum nu e tarziu inca sa afle si sa se dumireasca.

S-ar putea sa iti placa si...

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...